Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor implementat în județul Sibiu presupune compostarea individuală în mediul rural. Astfel, 60% din gospodării vor primi unități individuale de compostare în care vor composta deșeurile biodegradabile colectate separat în gospodărie.

În urma procesului de compostare individuală se produce compostul, un îngrășământ natural rezultat din descompunerea resturilor organice.

Orice a trăit poate fi compostat, dar este bine să fie evitată adăugarea unor anumite resturi – de exemplu carnea și produsele lactate, care pot atrage viermii și șobolanii.

 Ce deșeuri poți composta:

• Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite;
• Resturi de pâine și cereale;
• Zaț de cafea și resturi de ceai;
• Păr și blană;
• Găinaț și bălegar de cal, vacă, porc, capră, oaie, iepure;
• Haine vechi din bumbac sau lână mărunțite;
• Coji de ouă mărunțite;
• Coji de nucă;
• Cenușa de la sobe (când se arde numai lemn);
• Rumeguș, fân și paie;
• Resturi vegetale din curte (frunze, crengi, nuiele, flori);
• Plante de casă;
• Bucăți de lemn mărunțit;
• Ziare și hârtie mărunțite;
• Carton moale mărunțit.

Ce deșeuri NU poți composta:

• Resturi de carne și pește, gătite sau proaspete;
• Resturi de produse lactate (lapte, smântână, brânză, iaurt, unt, frișcă etc.);
• Ouă întregi;
• Grăsimi animale și uleiuri vegetale;
• Excremente de câine, pisică sau umane;
• Scutece/tampoane;
• Metal, sticlă, plastic;
• Cenușă de la sobe (dacă sunt arși și cărbuni);
• Resturi vegetale din curte tratate cu pesticide;
• Lemn tratat sau vopsit.

Cum compostezi:

• Alege un loc mai puțin însorit din grădină și ferit de vânt și pune recipientul de compostare direct pe pământ sau pe iarbă;
• Încearcă, dacă e posibil, să colectezi suficiente resturi astfel încât primul strat pus în recipient să aibă o grosime de cel puțin 30 cm;
• Continuă să adaugi resturi de la bucătărie și din grădină, ori de câte ori acestea se produc, până la umplerea recipientului;
• Ai grijă ca toate resturile adăugate să fie mărunțite;
• Ai grijă ca resturile de la bucătărie să fie mereu acoperite de resturi din grădină;
• Dacă e foarte cald, mai stropește din când în când resturile adăugate;
• Din când în când mai amestecă resturile din recipient pentru a avea destul aer

Ce probleme pot apărea:

• Grămada miroase a ouă clocite – din cauză că nu are aer suficient sau e prea multă umezeală – întoarce grămada și mai adaugă frunze sau rumeguș;
• Deșeurile se descomun prea încet:
  • Grămada e prea mică – mai adaugă deșeuri și amestecă;
  • Umezeală insuficientă – stropește grămada și amestecă;
  • Aer insuficient – întoarce grămada;
  • Vreme prea rece – mai adaugă deșeuri ca să mărești grămada sau acoper-o cu o prelată;
  • Lipsa deșeurilor ce conțin azot – adaugă resturi de mâncare, resturi de iarbă sau găinaț/bălegar;
• Grămada miroase a amoniac – prea multe deșeuri verzi – mai adaugă frunze sau rumeguș.

Când este gata compostul:

Cam în 4 – 6 luni, poate și un an. Compostul este închis la culoare, miroase a pământ și nu se mai cunosc resturile din care s-a format. Îl scoți din recipient și îl amesteci. Îl poți lăsa o lună – două la maturat înainte de a-l folosi.

Nu-ți fă griji dacă nu este fin și sfărâmicios. Chiar dacă este cu cocoloașe și lipicios, cu bucăți de crengi și coji de ou vizibile, îl poți folosi cu succes.